Flori

Uneori florile pe langa care trec ma surprind. Intr-un fel n-as vrea sa le vad rupte, dar daca nu le rupi, ramai cu sentimentul ca le-ai lasat in urma. Si poate daca nu le rupi, altcineva o va face pentru un scop mai putin important, sau mai rau, se vor ofili, patate de amaraciunea ca nimeni, niciodata, nu le-a iubit suficient sa le ia cu el, sau sa le ofere sansa sa aduca bucurie.
Azi iubesc florile. Rupte sau nu... imi e totuna. :)