Ma intreb uneori ce se intampla cu toate cuvintele pe care nu mai ajungem sa ni le spunem... din lipsa de timp, din lipsa de incredere, din lipsa de interes sau pentru ca nu gasim un moment potrivit...
Poate ca vorbele nespuse raman intr-un colt al inimii, afectandu-i ritmul si imbolnavind-o... sau poate se duc intr-un ungher al mintii intunecandu-ne gandirea cu reflexia altor amintiri...
Ar fi frumos, cuvintele nespuse sa nu ne afecteze sanatatea si se adune undeva deasupra norilor, la marginea pamantului sau pe linia de imbinare a cerului cu pamantul...
Ar fi bine, sa fie acolo un taram al cuvintelor ramase nerostite.
S-ar putea aduna vorbe de multumire, pe care poate in euforia momentului am uitat sa le spunem... adevaruri ferecate in suflet atunci cand ii asiguram verbal pe cei din jurul nostru ca suntem bine... ar putea fi vorbe de iertare pe care nu le-am mai spus, pentru ca ni s-a parut mai important sa castigam o lupta in razboiul orgoliilor decat sa alegem un cuvant de mangaiere... Ar putea sa se adune cuvinte pe care le-am spus doar in gand, desi cineva care se afla la capatul firului le astepta, cuvinte taiate de un "vorbim altadata" sau cuvinte de care credeam ca nu mai e nevoie pentru ca inima oricum ne batea prea tare sa le mai spunem.
Si pentru ca in toate acele momente am ales sa nu spunem nimic, ne-am trimis cuvintele in lumea lor ascunsa.
Acolo, ar trebui sa fie sortate dupa importanta, sinceritate, vechime... In fata, cele importante, care odata auzite, citite, ascultate, ar fi putut schimba destine... Ar fi putut aduce fericire sau lacrimi de bucurie...
Apoi cele sincere, care ar fi putut sa vindece rani, sa reintregeasca suflete, sa purifice trecuturi...
Tot in primele randuri, cele recente, pentru ca le-ar fi mai usor sa paraseasca lumea lor si sa se intoarca pe buze. Pe masura ce trece timpul isi pierd puterea si nimic nu mai e in stare sa le aduca inapoi. Se afunda tot mai tare in lumea lor pana ce uita ca s-ar fi putut materializa candva. Isi pierd puterea de a schimba ceva, de a vindeca. Nu pentru ca nu mai sunt importante ci doar pentru ca au fost date uitarii. Magia lor exista, dar e si ea efemera.
Am auzit de la unii ca timpul schimba lucrurile. Dar poate nu e asa usor. Doar timpul nu e suficient. Nefacand nimic, lasi lucrurile neschimbate...
Actiunile schimba lucrurile...
Faptele schimba lucrurile...
Cuvintele schimba lucrurile...
Tacerile nu!