In viata ducem multe lupte. Poate de unele, mai usoare, nici nu suntem constienti... Altele ne marcheaza viata...
Cunosc cel putin trei tipuri de oameni. Cei care cred in destin si intr-un traseu dinainte stabilit, cei care cred in teoria haosului, pentru care totul este o intamplare si cei care cred ca drumul depinde de alegerile pe care le fac in viata.
Prima categorie sunt cei care se lasa in voia valurilor. Sunt convinsi ca viata le e trasata si ei nu se pot impotrivi. Nu lupta pentru ca e inutil, asa ca isi economisesc energia pentru etapa de dupa. In lumea noastra sunt destinati esecurilor, dar nu si le asuma, prefera sa creada ca asa le-a fost scris. N-au nici o vina pentru nimic, dar nici meritele nu sunt ale lor. Probabil traiesc... din obisnuinta.
Din a doua categorie fac parte cei care nu cred in nimic decat in ei. Fac tot ce le trece prin cap si nu incearca sa priveasca in profunzime nici o intamplare din viata lor. Sunt convinsi ca totul se intampla pentru ca asa vor ei, si fiecare este propriul lui Dumnezeu. Sunt cei care adesea se cred centrul universului, si fara ei lumea ar fi sortita dezastrului, pentru ca doar ei pot s-o puna in miscare.
A treia categorie, sunt cei care isi analizeaza deciziile pentru ca stiu ca fiecare alegere le va influenta viata mai tarziu. Poate cred ca exista un destin, dar il vad ca pe un drum cu multe intersectii. Sunt constienti ca la fiecare intersectie exista o alegere pe care trebuie sa o faca si care le va marca viata mai departe, pana la urmatoarea intersectie. De departe, mi se par cei echilibrati. Iau viata ca pe o aventura care merita traita.
In cazul meu, n-am dus multe lupte pentru ca asa mi-a fost drumul. Dar exista lucruri pentru care imi place sa lupt. N-as vrea sa le primesc pur si simplu. Uneori ma incapatanez sa lupt desi lupta imi pare fara speranta, incep cu stangul, sau mi se pare ca nu am armele potrivite. Fac asta pentru ca simt ca merita efortul. Sau pentru ca mi se pare ca lupta are farmecul ei, indiferent de rezultat.
Vreau satisfactia unui razboi inversunat.
Vreau sa vad si sa simt efortul.
Vreau febra campului de lupta.
Vreau sa merit sa castig.
Cunosc cel putin trei tipuri de oameni. Cei care cred in destin si intr-un traseu dinainte stabilit, cei care cred in teoria haosului, pentru care totul este o intamplare si cei care cred ca drumul depinde de alegerile pe care le fac in viata.
Prima categorie sunt cei care se lasa in voia valurilor. Sunt convinsi ca viata le e trasata si ei nu se pot impotrivi. Nu lupta pentru ca e inutil, asa ca isi economisesc energia pentru etapa de dupa. In lumea noastra sunt destinati esecurilor, dar nu si le asuma, prefera sa creada ca asa le-a fost scris. N-au nici o vina pentru nimic, dar nici meritele nu sunt ale lor. Probabil traiesc... din obisnuinta.
Din a doua categorie fac parte cei care nu cred in nimic decat in ei. Fac tot ce le trece prin cap si nu incearca sa priveasca in profunzime nici o intamplare din viata lor. Sunt convinsi ca totul se intampla pentru ca asa vor ei, si fiecare este propriul lui Dumnezeu. Sunt cei care adesea se cred centrul universului, si fara ei lumea ar fi sortita dezastrului, pentru ca doar ei pot s-o puna in miscare.
A treia categorie, sunt cei care isi analizeaza deciziile pentru ca stiu ca fiecare alegere le va influenta viata mai tarziu. Poate cred ca exista un destin, dar il vad ca pe un drum cu multe intersectii. Sunt constienti ca la fiecare intersectie exista o alegere pe care trebuie sa o faca si care le va marca viata mai departe, pana la urmatoarea intersectie. De departe, mi se par cei echilibrati. Iau viata ca pe o aventura care merita traita.
In cazul meu, n-am dus multe lupte pentru ca asa mi-a fost drumul. Dar exista lucruri pentru care imi place sa lupt. N-as vrea sa le primesc pur si simplu. Uneori ma incapatanez sa lupt desi lupta imi pare fara speranta, incep cu stangul, sau mi se pare ca nu am armele potrivite. Fac asta pentru ca simt ca merita efortul. Sau pentru ca mi se pare ca lupta are farmecul ei, indiferent de rezultat.
Vreau satisfactia unui razboi inversunat.
Vreau sa vad si sa simt efortul.
Vreau febra campului de lupta.
Vreau sa merit sa castig.